O mișcare care remodelează vinul
Vinul natural a evoluat de la o curiozitate de nișă discutată în barurile de vinuri din Paris la o mișcare globală cu importatori dedicați, restaurante și festivaluri pe fiecare continent. Provoacă întrebări fundamentale despre ce este vinul — și ce ar trebui să fie.
Ce face un vin „natural"?
Nu există o definiție legală, iar dezbaterea continuă aprins. Dar vinul natural aderă în general la aceste principii:
- Agricultură organică sau biodinamică — Fără pesticide, erbicide sau fertilizanți sintetici. Mulți merg mai departe cu preparate biodinamice.
- Recoltare manuală — Recoltarea mecanizată este considerată prea agresivă.
- Fermentare cu drojdii indigene — Folosirea drojdiilor sălbatice prezente pe pielea strugurilor în loc de tulpini comerciale de laborator.
- Adaos minim sau zero de sulfiți — Sulfiții sunt conservantul universal al vinului. Producătorii naturali folosesc foarte puțin sau deloc.
- Fără lipire sau filtrare — Rezultând vinuri care pot apărea tulburi.
- Fără aditivi — Vinificația convențională permite peste 70 de aditivi, inclusiv zahăr, acizi, enzime și pulbere de tanin.
Diviziunea filozofică
Criticii susțin că vinul natural este inconsistent, uneori defectuos, și romantizează imprecizia. Ei indică sticlele afectate de aciditate volatilă, gust de șoarece sau oxidare prematură.
Susținătorii contraargumentează că aceste „defecte" sunt adesea caracteristici — că vinul convențional este un produs manufacturat, lipsit de caracter, în timp ce vinul natural oferă o expresie adevărată a locului, sezonului și mâinii umane. Așa cum spunea legendarul Marcel Lapierre: „Vinul ar trebui să aibă gustul locului din care provine, nu al cramei."
Adevărul, ca de obicei, se află undeva la mijloc. Cele mai bune vinuri naturale sunt printre cele mai palpitante, vii și emoționante vinuri pe care le veți gusta vreodată. Cele mai proaste sunt cu adevărat de nebăut.
Regiuni și producători cheie
Franța rămâne epicentrul. Valea Loarei (în special Chinon și Vouvray) și Beaujolais au fost punctul zero al mișcării. Producători esențiali:
- Marcel Lapierre — Nașul Beaujolais-ului natural. Morgon-ul său este un etalon.
- Catherine & Pierre Breton — Chinon și Bourgueil natural superbe.
- Domaine Julien Courtois — Vinuri radicale, electrizante din Sologne.
Italia a îmbrățișat mișcarea cu entuziasm. Friuli este patria vinului orange, unde producători precum Gravner și Radikon macerează struguri albi pe pieile lor luni de zile. În Sicilia, Frank Cornelissen face vinuri vulcanice de o puritate uimitoare pe Muntele Etna.
Georgia, cu tradiția sa viticolă de 8.000 de ani folosind qvevri (vase mari de lut îngropate în pământ), este patria spirituală a vinului natural. Producători precum Pheasant's Tears și Iago's Wine atrag atenția lumii.
Spania trece printr-un boom al vinului natural, în special în Catalonia (Escoda-Sanahuja, Partida Creus) și Insulele Canare, unde vițe pre-filoxerice cresc în sol vulcanic.
Australia și Noua Zeelandă au scene vibrante, cu producători precum Lucy Margaux, Momento Mori și Kindeli care extind limitele în Emisfera Sudică.
Cum să vă începeți călătoria în lumea vinului natural
- Vizitați un bar sau magazin de vinuri specializat cu personal avizat
- Începeți cu stiluri mai ușoare, răcite — pét-nat-urile (vinuri natural spumante) sunt o poartă de intrare perfectă
- Păstrați o minte deschisă în privința aspectului — vinurile tulburi sunt normale
- Încercați vinurile orange — struguri albi vinificați ca roșii, cu contact pe pielițe
- Nu judecați întreaga mișcare după o singură sticlă — gama este enormă
“Cu cât faci mai puțin în pivniță, cu atât via vorbește mai tare.”
— Marcel Lapierre
